Butoiul Sasului restaurant in Ganesti, judetul Mures.
“Critic de restaurante, cantine, localuri sau bombe nu-s. Nici cunoscator de vinuri stiu doar ce-mi place si ce nu. Asi vrea sa fiu un mare critic culinar? Clar. Cine n-are vrea o munca in care mananci, bei si-ti dai cu parerea?
Eu unul da. Dar nu-s. Asa ca luati comentariile de mai jos ca atare, ca o experienta personala prin locurile unde am trecut. Si daca sunteti sau nu de acord, daca ar trebui incercat altceva sau altundeva, daca aveti ceva de zis, scrieti mai jos la comentarii.”
Butoiul Sasului situat pe drumul dintre Blaj-Tarnaveni-Tg.Mures, la intrarea in Ganesti este oarecum renumit in Ardeal. Cladiri impunatoare, foste conace boieresti, terasa mare afara, lemn rustic si curte mare cu verdeata. Sfatuit de un prieten doi, datorita si numelui “care prinde” i-am facut prima vizita cred in vara lui 2010.
Pot zice insa ca nu-mi amintesc exact ce-am consumat in afara de ceva beri si vinuri atunci desi am fost grup mare.
Asa ca m-am hotarat acum (pentru ca si eram in zona) sa-i fac o alta vizita. Fiind Noiembrie terasa e normal inchisa, dar pe asa frig nici n-asi fi dorit sa fie deschisa asa ca am mancat in sala.
Sala mare cu mese si scaune de lemn masiv, semineu si decoratiuni cu gust e un loc in care poti manca si bea linistit in comfort si liniste. Toaleta adecvat de curata la Butoiul Sasului.
Mancarea e insa scopul acestui articol si curiozitatea de a vedea daca restaurantul is merita reputatia. Nu vorbesc mult despre servire care a fost amabila si rapida.
Vinul ce l-am ales a fost un “Caberlot” si asa de bine si la fel putea fi un “Merlonet”. Un amestec facut la crama localului si imbuteliat local. Nu-i bag de vina ca a fost bun.
Inapoi la mancare, ca asta-i scopul cum am zis.
Intr-un cuvant? Dezamagitor. In alt cuvant? Ingrijorator.
La tocana de hribi cu mamaliguta (carnatii au fost comandati extra si au fost foarte gustosi) nu prea am ce sa-i bag de vina in afara poate ca mamaliguta a fost (o tenta poate) o idee prea putin fiarta.
Buna la gust, si a mers pe langa salata de ciuperci murate comandata pe langa. Imi plac ciupercile ce sa zic! Nu zic multe nici de asezarea in farfurie, care daca te uiti invers e o fata zambareata. Super pentru cei mici, dar cam prea infantil pentru mine.
Problemele mai mari sunt altundeva. Pastele cu nuca si mere nu le-am gustat dar il cred pe Dan cand zice ca au fost cam prea “al-dente”. Adica ne-fierte destul. Si destul de reci.
Fasolea cu ciolan insa le-a intrecut pe toate. Nici macar nu vorbesc de marime, am vazut pui de casa cu pulpe mai mari decat ciolanul asta, vorbesc de cat de bine a fost pregatita. Pentru ceva ce se pregateste in avans n-am idee cum nimeni in bucatarie nu a gustat sa vada ca fasole-i tare, si la fel ca pastele ne-fiarta.
Sosul a fost mediocru, parca cu o tenta dulce de ketchup. Pe deasupra toata farfuria a fost calie. Pentru cei ce nu stiu, calie e nici calda, nici rece, desi ciolanul a fost destul de rece la mijloc. Pacat, ca suntem in Ardeal, dar poate vointa nu a fost destula.
Dezamagitor.
N-am mers sa cautam nod in papura, sau sa bagam de vina. Doar sa mancam un pranz.Nici nu ne-am plans, n-am returnat mancarea inapoi. Obositi dupa un drum de 11 ore am mancat doar, sorbit vinul ca doar nu era sa ramana si am pornit repede iar la drum.
Imi pare rau, nu rau ca am oprit sau de ce-am mancat, imi pare rau ca pentru asa local mancarea nu e pe masura. Ca potentialul nu se valorifica si pentru ca vad aceleasi standarde care lasa de dorit prin multe localuri.
Imi pare rau ca o sa treaca ceva vreme pana oprim acolo din nou (cel putin noi trei si prietenii sau familia cu care calatorim) si ca daca nu se face nimic probabil tot mai multa lume o sa aleaga o alternativa.
Ingrijorator. Pentru ei, nu pentru noi.
Din pacate singurul lucru care-l pot zice cand trec pe langa Butoiul Sasului e “Se manca bine aici odata.” Cu accentul pe “a”.
Noiembrie, 2011
Alte idei, imagini, discutii pe Facebook desigur: www.facebook.com/bucatarialuiradu