Am ajuns la “Perla Trascaului”, peste drum de manastirea de la Rametea (Alba), in ceas de amiaz din cauza unei nunti. Voiam initial sa poposim la mancate rupti de foame fiind dupa o incursiune pe la ruinele cetatii de la Colltesti, la conacul secuiesc din sat, dar, a fost o sambata, si sambata sunt nunti, asa ca am ajuns la “Perla Tascaului”. Nu ca ar fi alta pensiune intre cele doua mai anterieor mentionate.
Asezati la masa pe terasa din spate, grup mare si infometat, cu priveliste de multe mirific in primplan, am certetat meniurile cu nerabdare. Doamna care ne-a servit, cred ca era doar una pe toata pensiunea, destul de profesionala, a prepuat comada de bauturi rapid, niste tuiculita de casa, niste afinata, ceva beri, apa, sucuri.
Am fost serviti (de fapt tot restaurantul cum spuneam) de aceiasi doamna, si un baiat mai tanar, detasat de realitate care nu avea chef sa fie deloc acolo, umbla de zici ca era pe moarte, gresea comanda, aducea mai putine tacamuri…il durea in pix pe romaneste clasica. Traiasca counterstrike-ul baiete.
N-a durat mult la bauturi, dar a durat la mancare dragilor. Macar de stiam. Am fost initial informati ca durata de preparare a mancarii va fi mai lunga direct proportional cu cate feluri de mancare comandam pentru ca este doar o (una) bucatareasa pe pensiune si toate preparatele sunt proaspete, facute la comanda (in afara de ciorbe). Ceea ce m-a facut sa-mi schimb dorinta de a gusta o saramura de peste, si-am optat pentru gulasul ardelenesc.
Pe meniu la Perla Trascaului, in afara de suspectele prezente in toate restaurantele, cateva chestii diferite, gulas ardelenesc, tochitura taraneasca, ciorba de tarhon (pui)
Am comandat si (doar cativa dintre doi) ceva ciorbe. Ciorba de fasole, ciorba ardeleneasca de porc. N-am mentionat ca grupul nostru a fost format din 15 cuvantatoare dintre care vreo 4 copii.
Servita cam la 1/2 de ora dupa comanda si dupa ce a trebuit schimbata comanda de ciorba de fasole pentru ca nu aveau, ciorba a fost buna, nimic special, portia nici mare nici mica. Nu a facut pana la urma nici o diferenta pentru rezultatul final.
A urmat o perioada de asteptare lunga. Paharele se goleau…fiind trei masini cu soferi nu prea mai mergea berea, ceilalti ne-vrand sa ne faca in ciuda s-au resemnat cu ne-alcoolice. Lunga asteptare va zic, sa mancat painea ramasa de la ciorba cu sare. Cam 2 ore asa.
Un licar de speranta am avut cand a inceput sa apara o salata, adica doua salate, una de castraveti murati, alta de varza. Apoi, dupa ce am degustat din crastaveti, la vreo 10 minute sa apara si baiatul asa zis ajutator de chelner sa ne spuna ca a fost o mica confuzie, salatele erau pentru masa vecina, unde erau doar doua persoane. Alt destept.
Si mai stai frate inca o jumatate de ora ca sa apara niste salate, apoi ceva timp dupa pana sa vina tacamuile, care nu erau destule. Apoi inca o jumate de ceas pana a aparut mancarea. In total 3 ore si jumate de cand am comandat.
Poate exagerez eu putin din cauza ca ne era foame rau, si copii la fel, si pentru ca si acum is nervos la cat de incapabili pot fii uni oameni. Singur serveam masa la 25 mai repede decat bucatareasa lor in mai putin timp.
Un singur plus pentru “Perla Trascaului”. Mancarea a fost buna. Gulasul ardelenesc (cu galuste si cartofi) proaspat si gustos, portie buna, tochitura taraneasca cu carne de porc, slanina si carnati, pastravul la gratar (era facut la tigaie de fapt) proaspat si suculent.
Doar astea trei sunt demene de mentionat, nu intru in detalii de cordon bleu de porc sau pui, ceafa la gratar cartonata si cam de 5mm subtire.
Data viitoare, cu riscul de a lua o amenda, cand trec pe langa “Perla Trascaului” cu orice viteza o sa accelerez, si chiar daca patesc la fel si in al local macar am incercat, pentru ca exista riscul clar si aparent incontrolabil ca la “Perla Trascaului” sa mori ori de foame, ori de dorul de casa de la atata ateptare.
Bine ca-i manastirea peste drum, te rezolva aia repede.
Alte idei, imagini, discutii pe Facebook desigur: www.facebook.com/bucatarialuiradu